Colorațiile dentare

Colorațiile dentare

Subiectul colorațiilor dentare este unul complex. Colorațiile dentare apar din diferite cauze, și este important să cunoaștem cauza unei anumite colorații pentru a putea preveni apariția sa pe viitor. Există două tipuri de colorații dentare: extrinseci (externe), care afectează dinții din exterior; și intrinseci (interne). Colorațiile extrinseci apar deoarece fosetele, fisurile și defectele de structură de dimensiuni microscopice ale dinților sunt predispuse la acumulare de substanțe cu potențial de colorare. Aceste substanțe provin din variate surse: diverse alimente și băuturi cu conținut crescut de tanină (ex. ceai, cafea, vin roșu), fumat, bacterii cromogene, și medicamente topice. Efectul lor poate fi intensificat de acumularea de placă bacteriană, în lipsa unei igiene orale adecvate. Multe dintre medicamentele topice, folosite în stomatologie, conțin anumite ingrediente ce pot colora dinții. Apa de gură cu clorhexidină, sau cele care conțin clorură de cetilpiridiniu, pot provoca colorații dentare dacă sunt utilizate mult timp. Ele au un efect de colorare mai intens asupra restaurărilor din acrilat, compozit și portelan. Fluorura de staniu, ce se găsește în diverse paste de dinți, poate cauza colorații maronii ale dinților. Întrucât saliva joacă un rol major în îndepărtarea resturilor alimentare de pe dinți. Un debit salivar redus poate să contribuie la apariția colorațiilor extrinseci. Debitul salivar poate fi afectat de diverse cauze, precum obstrucții ale glandelor salivare, chimioterapie, radioterapie, diverse medicamente, etc. Colorațiile intrinseci pot fi provocate de diverse materiale dentare (ex. materiale de obturație coronară sau radiculară) sau de unele medicamente administrate pe cale orală (ex. tetraciclina). Diferențierea celor două tipuri de colorații este adesea greu de făcut, însă există diverse caracteristici fizice care pot ajuta medicul să stabilească...

Ce este placa bacteriană?

Placa dentară este o peliculă fină, incoloră, alcătuită în principal din microorganisme și zaharuri.Ea se formează continuu pe suprafața dinților, atât deasupra cât și sub gingie. Dacă nu este îndepărtată, treptat, placa bacteriană se mărește și, ulterior, se mineralizează, dând naștere tartrului dentar. Placa bacteriană este cauza apariției cariilor dentare, precum și a dezvoltării bolii parodontale. Deci, prevenirea acumulării plăcii și îndepărtarea sa prin mijloace de igienizare au o importanță majoră în sănătatea dinților și gingiilor. Cum prevenim acumularea plăcii bacteriene? Acumularea plăcii bacteriene este foarte ușor de prevenit. Este nevoie de adoptarea unor tehnici de igienă orală corecte și, bineînțeles, vizite regulate la medicul stomatolog. Vizitele la medicul stomatolog. Indiferent de calitatea igienei dentare, placa bacteriană NU poate fi îndepărtată în totalitate, în special atunci când aceasta se acumulează și subgingival, unde accesul pentru mijloacele simple de igienă este dificil. Prin mijloace profesionale de igienizare, medicul stomatolog este singurul care poate îndepărta eficient toată placa bacteriană. Tocmai de aceea, pentru a menține sănătatea orală, se recomandă cel puțin două vizite pe an la cabinetul stomatologic. Periajul dentar. Periajul dentar, efectuat în mod constant (de 2-3 ori pe zi), curăță suprafața dinților și descurajează dezvoltarea microorganismelor. De asemenea, tehnica de periaj trebuie sa fie una corectă, deoarece metodele inadecvate pot lăsa zone dentare necurățate. Consultă medicul stomatolog pentru a afla care este metoda corectă de periaj, precum și ce tip de periuță și pastă de dinți sunt potrivite pentru tine. Periază și limba. Pe suprafața limbii se pot “ascunde” bacterii care scapă periajului dentar și, ulterior, migrează pe dinți și gingii. De aceea, este important să curățăm și suprafața...

Gingivita

Gingivita este o inflamație a gingiei, cauzată, de regulă, de o infecție bacteriană. Gingivita este forma nedistructivă de boală parodontală, ceea ce înseamnă că, dacă este descoperită la timp, este complet reversibilă și nu lasă în urmă modificări permanente ale țesuturilor gingivale. De aceea, vizita la medicul stomatolog este extrem de importantă. Gingivita apare ca o reacție inflamatorie a gingiei la acțiunea bacteriilor din placa bacteriană. Placa bacteriană este o peliculă fină alcătuită în principal din microorganisme, ce se formează pe suprafața dinților în lipsa unei igiene orale adecvate. Printre factorii favorizanți ai gingivitei putem enumera: fumatul, diabetul, diverse medicamente (ex. contraceptive, steroizi, blocante ale canalelor de calciu, etc.), chimioterapie, înghesuiri dentare, lucrări protetice incorect adaptate, obturații dentare în exces sau fracturate, sarcina, imunitate scăzută, factori genetici, etc. Deoarece, în majoritatea cazurilor, gingivita nu provoacă dureri, sunt pacienți care o ignoră sau care nici nu sunt conștienți de existența sa. De aceea, vizitele regulate la cabinetul stomatologic sunt obligatorii. În absența tratamentului, gingivita poate evolua spre parodontoză – forma distructivă de boală parodontală, care afectează în timp, ireversibil, atât gingia și ligamentele parodontale, cât și osul înconjurător. Semne și simptome Bacteriile și resturile alimentare rămase pe dinți și pe gingii, irită gingia provocând manifestări precum: – “umflarea” (inflamarea) gingiilor – culoare roșiatică sau violacee a gingiei – sângerări gingivale, în special la periaj – respirație urât mirositoare – gingie sensibilă și/sau dureroasă la atingere Prevenție Principala metodă de prevenție a gingivitei este adoptarea unei igiene orale corecte. Medicul stomatolog te poate învăța cum să periezi corect dinții. De asemenea, poți apela la mijloace suplimentare de igienă orală, precum folosirea...

Mobilitatea dentară

Mobilitatea dentară reprezintă mișcarea pe care o au sau o capătă dinții în interiorul alveolei dentare. Există două tipuri de mobilitate dentară – fiziologică (naturală) și patologică. Mobilitatea fiziologică se referă la mișcările fiziologice reduse pe care toți dinții le prezintă, chiar și cei perfect sănătoși, atunci când asupra lor acționează o forță. Gradul mobilității fiziologice poate varia de la o persoană la alta, de la un dinte la altul, și chiar în funcție de momentul din zi în care se măsoară. De exemplu, mobilitatea dentară fiziologică este mai mare dimineața deoarece datorită lipsei contactelor ocluzale în cursul somnului dinții “erup” ușor din alveole. Ea se diminuează progresiv, pe parcursul zilei, datorită masticației. De asemenea, dinții cu o singură rădăcină au un grad de mobilitate mai ridicat decât cei cu rădăcini multiple. Mobilitatea dentară patologică se referă la mobilitatea care depășește limitele considerate fiziologice, și apare în urma unor traumatisme dentare puternice și/sau repetate, și în cursul evoluției bolii parodontale. Practic toți factorii implicați în apariția și dezvoltarea bolii parodontale sunt factori de risc și în cazul mobilității dentare (vezi cauzele bolii parodontale). Mobilitatea dentară patologică poate să apară în urma tratamentelor ortodontice, sau în urma unor intervenții chirurgicale dar, în acest caz, dispare în scurt timp pe masură ce zona operatorie se reface. De asemenea, dinții pot căpăta mobilitate în cursul sarcinii datorită modificărilor hormonale ce o însoțesc. Același lucru se poate întâmpla pe parcursul ciclului menstrual sau în urma folosirii contraceptivelor. Mobilitatea dinților poate fi întâlnită și la pacienții cu osteoporoză, osteomielită sau cu diverse procese tumorale la nivelul cavității orale. Frecvent, mobilitatea dentară apare din cauza...

Air-flow

Noile tehnologii ne transformă și ne îmbunătățesc constant modul de viață, iar stomatologia nu face excepție. Metoda inovatoare de curățare a dinților, air-flow, utilizează un dispozitiv ce curăță și lustruiește suprafețele dentare cu ajutorul unei combinații de apă, aer comprimat și particule fine de pudră. Această tehnologie este net superioară metodelor clasice de igienizare ce curăță dinții prin instrumente cu acțiune mecanică mai agresivă – chiurete, gume de cauciuc, discuri de finisaj. În plus, air-flow-ul este o variantă mult mai confortabilă pentru pacient, scurtând și durata ședinței.   Avantaje Curățare mai eficientă Jetul puternic cu presiune controlată de apă, aer și pudră nu doar finisează suprafețele dentare, îndepărtând placa bacteriană, colorațiile de diverse origini și depozitele moi, ci și pătrunde adânc în pungile parodontale până la o adâncime de 5 mm. Reduce sensibilitatea dentară Curățarea cu air-flow este ideală pentru persoanele cu sensibilitate dentară. Acest aspect nu se datorează doar absenței contactului direct și al căldurii și vibrațiilor, ci și faptului că particulele minuscule de pudră pot „astupa” tubulii canaliculelor dentinare expuse, reducând astfel sensibilitatea dentară. De asemenea, air-flow-ul stimulează și remineralizarea dentară. Curățare rapidă Studiile au dovedit că air-flow-ul este de până la 3 ori mai rapid în îndepărtarea plăcii bacteriene și petelor față de metodele tradiționale. Acest lucru se traduce prin ședințe de tratament mai scurte pentru pacient. Dinții sunt curățați printr-o metodă mai puțin „abrazivă”, placa bacteriană sau colorațiile dentare fiind eliminate rapid cu jetul de aer. Ideal înainte de tratamentele ortodontice Air-flow-ul este metoda ideală de igienizare a suprafețelor dentare înainte de procedurile ce implică aplicare de bonding, compozit și sigilanți, deoarece elimină aproximativ 100%...

Tratamentul retracției gingivale

Tratamentul retracției gingivale se efectuează în funcție de mecanismul de producere și de starea de sănătate a gingiilor și dinților. La Omnia Dental fiecare pacient este consultat și investigat atent pentru descoperirea cauzelor și factorilor favorizanți care variază adesea în funcție de persoană. Este foarte important de reținut ca niciun caz nu este identic cu altul, cum niciun pacient nu este identic cu altul. Fiecare caz trebuie diagnosticat aparte și fiecare caz trebuie să beneficieze de un plan de tratament individualizat. În cazul în care retracția gingivală este determinată de parodontoză, este obligatorie stoparea evoluției bolii și îndepărtarea oricărui focar de infecție și inflamație gingivală, înainte de corectarea retracției gingivale (vezi boala parodontală). Același lucru este valabil și în cazul traumei ocluzale. Este obligatorie îndepărtarea contactelor dento-dentare excesive și a interferențelor ce se dezvoltă între dinți și blochează mișcările mandibulei (vezi T-Scan). IMPORTANT! Nicio metodă de corectare a retracției gingivale nu va rezista în timp dacă nu se îndepărtează în prealabil factorii cauzatori. La pacienții cu dinți și gingii sănătoase, care prezintă retracție gingivală cauzată de obiceiuri vicioase, periaj excesiv, etc., gingia poate fi adusă în poziția normală și reinserată prin manopere chirurgicale relativ simple. La persoanele cu retracții mici și medii este posibilă plasarea unor grefe tisulare pentru a acoperi porțiunea expusă a suprafeței radiculare și pentru a da rezistență țesutului gingival fragil și retras, și pentru a preveni astfel avansarea retracției. În cazul pacienților cu retracții gingivale severe, transplantul unei grefe de țesut din altă zonă a cavității bucale poate fi singura opțiune de tratament. Uneori, în aceste cazuri, este necesară și plasarea unei grefe de os....

Retracția gingivală

Retracția gingivală, după cum ne sugerează chiar numele său, reprezintă detașarea gingiei și retragerea sa de pe dinte. Astfel, dintele “dezgolit” de gingie devine mai lung, putând fi vizibilă și rădăcina sa. Treptat, între dintele afectat și dinții vecini apar spații ce conferă un aspect inestetic și care pot reține cu ușurință resturi alimentare. Aspectul nefizionomic provocat de retracția gingivală conduce în timp la suferințe subiective și obiective, precum limitarea deschiderii gurii, râs controlat, fonație modificată, depresie nervoasă, anxietate, etc. Rădăcina dentară este acoperită de cement, care are o rezistență mai redusă decât cea a smalțului la agresiunile externe de orice natură (temperaturi extreme, bacterii, etc.). De aceea, dinții cu retracție gingivală pot căpăta sensibilitate la alimente și băuturi reci și/sau fierbinți, la contactul cu instrumente metalice sau în cursul masticației, la atingeri cu tacâmuri metalice, la aspirația aerului rece etc. În plus, susceptibilitatea la carie a zonelor expuse este ridicată. Deoarece periajul dentar poate deveni dureros, în multe cazuri, pacienții nu igienizează corespunzător sau chiar evită să perieze dinții afectați. Astfel, cresc depunerile de placă bacteriană și tartru, iar gingia poate sângera și/sau poate să devină inflamată. În consecință, se mărește substanțial riscul de dezvoltare a bolii parodontale sau de a creste evoluția unei parodontoze deja existente. În absența unui tratament adecvat, ce va combate și controla factorii cauzatori, retracția gingiilor va continua să evolueze treptat, asociindu-se în stadiile avansate de boală parodontală cu pierdere osoasă și mobilitate dentară de diferite grade. Trei din patru adulți suferă de un anumit grad de retracție gingivală. În majoritatea cazurilor, retracția gingivală nu cauzează durere și nu este luată în considerare....